Actualizat: Miercuri, 19 Iunie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Ecaterina Paknehad, șefa Aparatului Curții de Conturi, despre realizări în contextul Strategiei de dezvoltare și intențiile de viitor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) implementează, începând cu anul 2021, o nouă Strategie de dezvoltare. Despre principalele realizări din primii doi ani de implementare și intențiile de viitor, în acest context, ne relatează dna Ecaterina Paknehad, șefa Aparatului Curții de Conturi.

TRIBUNA: Curtea de Conturi a parcurs, practic, jumătate de cale în implementarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare a Curții de Conturi pentru perioada 2021-2025. Care au fost principalele aspecte, care au caracterizat această etapă?

Ecaterina Paknehad: În prima etapă a implementării Strategiei de dezvoltare, Curtea de Conturi a întreprins acțiuni menite să consolideze bazele instituționale și normativ-metodologice, pentru a atinge impactul activității de audit. În acest aspect, o influență majoră asupra procesului l-au avut recomandările evaluării internaționale „peer review” asupra activității instituționale.

Curtea de Conturi a ținut cont de constatările și recomandările expuse în raportul de evaluare, deja pe durata desfășurării evaluării asigurând interconectarea acestora cu parcursul de dezvoltare strategic asumat. În acest sens, limitările normative identificate de echipa de evaluare au fost comunicate părților implicate în procesul decizional, fiind promovată necesitatea ajustărilor cadrului normativ aplicabil activității instituționale cât și a practicilor existente în cadrul instituției. Nu în ultimul rând, conform recomandărilor evaluării sus-menționate au fost aduse îmbunătățiri semnificative aspectelor metodologice aferente auditului financiar, pentru a le alinia la bunele practice internaționale.

T.: Care sunt principalele acțiuni întreprinse pentru dezvoltarea instituțională până la acest moment?

E.P.: Am reușit să realizăm multe pe parcursul primei etape de implementare a Strategiei. Printre cele mai importante realizări, aș menționa următoarele. A fost aprobat Ghidul privind sistemul de management al calității, care instituie un nou sistem instituțional de management al calității, menit să instituționalizeze practicile existente în cadrul Curții de Conturi pentru conformarea la redacția curentă a standardului internațional de profil ISSAI 140. Unul din elementele importante ale Ghidului este respectarea cerințelor etice, în context, este în proces de creare Comisia de etică, fiind elaborat și un proiect al Regulamentului de activitate al acestei comisii, care urmează a fi, ulterior, discutat  și aprobat.

În scopul asigurării adeziunii la direcțiile strategice instituționale, a fost aprobată Strategia de audit 2022-2024, care trasează direcțiile generale ale activității de audit, prioritizând activitățile de audit în baza domeniilor de risc și de interes sporit pentru cetățean. De asemenea, sub aspect analitic, a fost elaborat compendiul instituțional cu zonele cu diferit nivel și natură a riscului existent aferent domeniilor de audit, acesta fiind utilizat în exercițiul de planificare a activității și selectare a tematicilor de audit prioritare.

Au fost aprobate, de asemenea, un șir de documente aferente procesului de audit, ajustate la noile cerințe ale standardelor internaționale: Manualul de audit al performanței, Ghidul privind auditul conformității etc.

A fost elaborat și aprobat Cadrul de competențe profesionale al Curții de Conturi, care transpune prevederile standardului ISSAI 150 și instituie un sistem de management al competențelor prin intercalarea rigorilor de competențe profesionale în procesele operaționale aferente gestiunii resurselor umane. De asemenea, pentru a transpune cerințele și bunele practici în domeniul managementului resurselor umane, au fost aprobate Strategia resurselor umane pentru perioada 2023-2027 și Politica de recrutare, selecție și angajare a CCRM. Direcțiile prioritare de conlucrare cu părțile interesate au fost stabilite în noua Strategie de comunicare pentru perioada 2022-2025.

Curtea de Conturi a dezvoltat în continuare instrumentul de monitorizare a gradului de implementare a recomandărilor de audit – sistemul informațional automatizat „Audit CCRM”, pentru a oferi posibilitate entităților auditate de a comunica și interacționa cu CCRM în procesul implementării recomandărilor.

T.: Realizările din primii doi ani de implementare sunt impresionante. Care obiective sunt pe prim plan în perioada curentă?

E.P.: Prioritățile din perioada curentă sunt axate pe obiectivele de asigurare a dezvoltării durabile a Curții de Conturi pentru realizarea auditurilor de înaltă calitate și anume, pe aspectele importante menționate în evaluarea internațională „peer review”. Mă refer aici la aspectele referitoare la climatul instituțional, procedurile de guvernanță și gestiune a activității instituționale.

Echipa de evaluatori a constatat că CCRM dispune de reglementări privind guvernanța și managementul instituțional necesare pentru a gestiona, a organiza și a lua decizii legate de activitatea de audit, însă există oportunități de a dezvolta în continuare reglementările astfel încât acestea să fie mai raționale, mai eficiente și mai eficace, inclusiv în ceea ce privește rolurile, responsabilitățile și răspunderea internă.

Urmare a analizei recomandărilor evaluatorilor, CCRM și-a propus să implementeze și o structură organizațională oportună și corespunzătoare atingerii obiectivelor strategice propuse. Angajamentul este dictat, inclusiv, de așteptările generale ale părților interesate privind rezultatele activității de audit ale instituției, cât și de constatările enunțate de evaluatorii externi ce au analizat pe parcursul ultimilor ani activitatea operațională și de audit a instituției.

T.: Ce acțiuni au fost întreprinse pentru a implementa recomandările evaluării internaționale privind implementarea unei structuri organizaționale oportune?

E.P.: În luna august 2022 a fost instituit un Grup de lucru, format din angajați ai Curții de Conturi, menit să ofere o viziune clară asupra realității existente din punct de vedere funcțional și organizațional în cadrul instituției, precum și soluții de eficientizare și raționalizare a modului în care vor fi folosite resursele organizației pentru transpunerea planurilor sale strategice în acțiune.

Activitatea de analiză a Grupului de lucru s-a axat pe rezultatele autoevaluărilor efectuate în cadrul procesului de planificare strategică a instituției, pe rezultatele autoevaluării efectuate în procesul de evaluare „peer review”, pe prevederile Strategiei de dezvoltare a Curții de Conturi pentru perioada 2021-2025, cât și ale strategiilor sectoriale elaborate în cadrul instituției.

În scopul asigurării transparenței procesului de analiză a funcționalității instituționale și de dezvoltare a unei structuri organizaționale relevante, în trimestrul III al anului 2022 a fost desfășurat un sondaj intern în vederea evaluării pregătirii instituționale pentru schimbare. Acesta a avut caracter anonim, benevol și inclusiv. Întrebările au fost destinate identificării viziunii generale asupra schimbărilor ce trebuie operate în cadrul instituției, cât și pentru a determina adeziunea angajaților CCRM la tendințele internaționale în domeniul auditului public extern enunțate în decursul ultimilor ani de către organizațiile internaționale de profil.

T.: Care au fost rezultatele sondajului și cum au fost ele luate în calcul de Grupul de lucru în procesul de analiză?

E.P.: Conform rezultatelor sondajului, majoritatea angajaților CCRM consideră că actuala structură și efectivul existent de personal ale Curții de Conturi nu fac față realităților mandatului și trebuie modificate (55,4%), considerând că numărul de angajați în cadrul subdiviziunilor nu corespunde sarcinilor operaționale și este insuficient (66,3%).

Totodată, angajații au fost consultați cu privire la specializarea subdiviziunilor cu atribuții de audit pe tipuri de audit (audit financiar, audit al conformității, audit al performanței), rezultatele indicând că 66,3% din totalul respondenților sunt pentru specializare.

Rezultatele sondajului au fost luate în calcul în procesul de identificare a soluțiilor propuse de Grupul de lucru în documentul final analitic, aprobat de Curtea de Conturi – Conceptul structurii organizaționale a Curții de Conturi a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 13 din 31.03.2023.

T.: Care sunt noile abordări expuse în concept?

E.P.: Orice instituție poate să funcționeze eficient și calitativ doar atunci când are o viziune strategică clară asupra direcțiilor de dezvoltare și instrumentelor necesare pentru realizarea obiectivelor. În acest scop, Curtea de Conturi a aprobat și implementează Strategia de dezvoltare 2021-2025. Aceasta este deja cea de-a  4-a strategie cu o durată de 5 ani, care continuă trendul de abordare sistemică în dezvoltarea instituțională a Curții de Conturi.

Vreau să remarc, că actuala Strategie de dezvoltare a avut la bază o analiză minuțioasă a situației curente și necesităților de dezvoltare a instituției pe viitor. Un aport considerabil în acest sens l-a avut exercițiul de autoevaluare, efectuat de Curtea de Conturi în procesul de pregătire a evaluării internaționale „peer review”.

Evaluarea „peer review” a fost efectuată, la solicitarea Curții de Conturi, de către o echipă de evaluatori din cadrul instituțiilor omoloage, condusă de SIGMA – inițiativa comună a Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Ne-am asumat curajul și inițiativa de a efectua această evaluare internațională, pentru a compara viziunile noastre strategice cu cele ale partenerilor noștri externi. Deja pe durata efectuării evaluării, constatările și recomandările evaluatorilor au fost luate în considerare și și-au găsit reflectarea în obiectivele strategice ale instituției noastre.

În istoria sa, Curtea de Conturi a avut multiple abordări privind structura sa organizațională. Din anul 2016, a fost decisă structurarea personalului cu atribuții de audit în Direcții generale de audit specializate pe domenii, cu coordonare distinctă pentru membrii Curții de Conturi. Această reorganizare a dus la lichidarea direcției specializate în auditul performanței, inclusiv al TI. Ca urmare a acestei modificări de structură, a fost slăbită capacitatea de realizare a auditului performanței și auditului TI, ceea ce a condus la pierderea treptată a personalului instruit în cadrul proiectelor externe.

Algoritmul principal al noii structuri organizatorice este axat pe crearea subdiviziunilor structurale cu atribuții de audit în funcție de componentele Bugetului Public Național – bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele autorităților publice locale.

Noua structură prevede constituirea unor subdiviziuni distincte, responsabile de auditul performanței și auditul TI. Vreau să menționez, că consolidarea capacităților instituționale pe aceste tipuri de audit este prevăzută în obiectivele strategice ale instituției și vine să răspundă așteptărilor părților interesate, deoarece auditul performanței permite evaluarea rezultatelor obținute de autorități în utilizarea fondurilor publice, prin evaluarea cost-beneficiu adus cetățenilor țării.

De asemenea, în ultimii ani ne-am convins că Parlamentul, societatea are nevoie nu doar de constatări contabile, ci de opinii analitice. Un exemplu elocvent în acest context a fost abordarea analitică a Curții de Conturi privind evaluarea achizițiilor publice la nivelul tuturor ministerelor. În acest context, viziunile noastre strategice prevăd consolidarea unei subdiviziuni distincte, cu potențial uman mai mare, ca să poată face față sarcinilor de analiză și sinteză în cadrul activității de audit.

Un alt aspect important ține de concentrarea tuturor responsabilităților aferente angajării, instruirii și dezvoltării profesionale a angajaților într-o singură subdiviziune structurală. Această schimbare este bazată pe recomandările evaluării „peer review” și va permite asigurarea relevanței și abordări unice asupra sistemului de management al competențelor profesionale ale angajaților.

La fel, în noua structură ținem cont de rolul, eficiența și randamentul membrilor Curții de Conturi, fiind adoptată nu doar abordarea pe responsabilitățile sectoriale. Curtea de Conturi este un organ colegial, care trebuie să contribuie la dezvoltarea strategică a instituției, fiind responsabil de direcțiile prioritare de activitate.

T.: În contextul celor relatate mai sus, Curtea de Conturi poate să-și stabilească și implementeze de sine stătător o structură organizațională optimală pentru atingerea obiectivelor sale strategice?

E.P.: Noua structură organizațională are menirea de a optimiza și eficientiza activitatea instituției. La moment, nu avem libertate deplină în ceea ce privește elaborarea și aprobarea unei structuri rațională și adecvată nevoilor instituției, în special, în contextul constrângerilor impuse de cadrul normativ aplicabil serviciului public.

Aceste limitări au fost abordate atât de evaluatorii externi în contextul evaluării internaționale „peer review”, cât și de partenerii externi ai țării. Astfel, limitările privind independența financiară și organizațională au fost menționate în Raportul analitic privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, publicat pe 1 februarie 2023. Pentru a îmbunătăți situația, în contextul constatărilor din Raportul analitic al CE, Curtea de Conturi a elaborat un pachet de inițiative legislative, care au fost înaintate Parlamentului.

Vreau să accentuez că, modificarea structurii organizatorice nu va soluționa toate problemele cu care ne confruntăm. Constatăm și în continuare o fluctuație a personalului calificat, rata acesteia în 2022 fiind de circa 12%. În ultimii ani, peste 30 de angajați ai Curții de Conturi au plecat, fiind angajați, în majoritatea cazurilor, în alte instituții publice, unde li s-au oferit salarii mai mari. Fără soluționarea problemei salarizării angajaților CCRM (nu ne referim la membrii Curții de Conturi), nu vom putea asigura activitatea instituției și realizarea obiectivelor strategice.

T.: Vă mulțumim pentru interviu și dorim Curții de Conturi succese în implementarea obiectivelor strategice trasate.

 Notă: Ecaterina Paknehad activează în Curtea de Conturi din anul 2000, parcurgând toate etapele unei cariere de succes – de la auditor simplu, șef de direcție, director de departament, până la membru al Curții de Conturi (funcție deținută în perioada 2007-2016). În perioada 2016-2019 dna Paknehad a activat în calitate de expert în proiectele Băncii Mondiale și Comisiei Europene în țările din Asia Centrală. La Curtea de Conturi a revenit, în calitate de șefă a Aparatului, în anul 2019, funcție pe care o deține până în prezent.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY