CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 19 iulie curent Raportul auditului de performanță ,,Întrunesc criterii motivaționale și de performanță sistemele de remunerare în sectorul public?".
Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea sistemelor de salarizare existente în domeniul public și evaluarea corelării acestora cu nivelul de productivitate/performanță al angajaților și satisfacerea necesităților respective de trai.
Pornind de la faptul că reconsiderarea și eficientizarea sistemelor de salarizare constituie un pilon în dezvoltarea socio-economică, misiunea de audit s-a focusat asupra identificării principiilor care urmează să guverneze un sistem de salarizare clar, coerent și eficient.
Misiunea de audit s-a realizat prin evaluarea corespunderii cadrului legal-normativ criteriilor ce urmează să guverneze un sistem de salarizare eficient, prin testarea modului de aplicare și impactului cadrului legal-normativ la unele entități publice. Probele de audit au fost acumulate la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Academia de Științe a Moldovei, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Unitatea de Implementare a Proiectului finanțat din surse externe a DIP, Academia de Studii Economice din Moldova, Direcția Educație Tineret și Sport Ciocana, Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr.2, Agenția Națională Transport Auto, Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ 2, Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ 22, Întreprinderea muncipală pentru Servicii Locative Ciocana, fiind solicitate și unele informații de la Ministerul Finanțelor, Biroul Național de Statistică, Cancelaria de Stat, CNAS, CNAM, Inspectoratul Muncii, precum și examinate unele informații din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat.
Legislația Republicii Moldova nu definește în mod explicit noțiunea de „sistem de salarizare", cu excepția faptului că: salariu reprezintă „orice recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată".
Sistemul tarifar de salarizare reprezintă totalitatea normativelor care determină diferențierea salariului, în funcție de cantitatea, calitatea și condițiile de muncă, și include rețelele tarifare, salariile tarifare, coeficienții tarifari, grilele de salarii ale funcției și îndrumarele tarifare de calificare.
Conform programelor de guvernare 2015-2018, referitor la salarizare, sînt stipulate măsuri aferente perfecționării sistemelor de salarizare în vederea stimulării pentru productivitate și excelență profesională; majorarea graduală a salariului minim pe țară în vederea creșterii protecției sociale a salariaților; corelarea nivelului de salarizare a responsabililor din domeniul anticorupție (judecători, procurori, angajați ai Centrului Național Anticorupție și Comisiei Naționale de Integritate); corelarea nivelului de remunerare a procurorilor cu cel al judecătorilor; remunerarea conducătorilor întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital de stat în baza unor criterii și indicatori de performanță.
Auditul a stabilit că, Biroul Național de Statistică determină salariul mediu în 2 moduri: în baza cercetării/seriei lunare și în baza cercetării/seriei anuale. De menționat că, salariul determinat în baza seriei anuale relevă mai exact salariul mediu lunar pe țară, însă acesta are o valoare mai mică față de cel determinat lunar. Astfel, pentru anul 2014 salariul mediu pe economie „conform seriei lunare" constituia 4172 lei, iar „conform seriei anuale" - 4089,7 lei, sau cu 82,3 lei mai puțin.
Analizele efectuate de audit privind veniturile medii lunare salariale a unui angajat pe grupe funcționale relevă că, în 2015, cele mai mari salarii au fost înregistrate la grupa „activitatea externă" (6,4 mii lei), iar cele mai mici la „alte activități neatribuite la grupe principale" (1,7 mii lei). Totodată, auditul constată diferențe între mărimile salariilor angajaților din aceleași grupe funcționale finanțate din bugetul de stat (BS) și cele din bugetul local (BL), abaterile constituind de la -46,7% pînă la +74,9%.
Reieșind din informația prezentată de Ministerul Finanțelor, auditul constată că ponderea cheltuielilor BS și BL pentru retribuirea munci în PIB a avut o tendință de descreștere de la 8% în 2012 pînă la 7% în 2015. Situație similară se constată și privind ponderea cheltuielilor pentru remunerarea muncii în bugetul public național, care au diminuat de la 19,8% (2012) pînă la 18,3% (2015).
Conform informațiilor prezentate de Biroul Național de Statistică, minimul de existență în anul 2015 (I semestru) a constituit în mediu 1724,9 lei (variind de la 613,3 lei pentru un copil din mediul rural, pînă la 2125,5 lei pentru un bărbat apt de muncă din mediul urban).
Urmare acțiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe care au generat impedimente semnificative în realizarea principiilor eficienței și eficacității sistemelor de remunerare a muncii, astfel resursele alocate necontribuind la atingerea unor obiective strategice:
1) deși autoritățile publice de profil acumulează o multitudine de rapoarte aferente salarizării, acestea nu oferă informații concludente în materie de sisteme de salarizare și privind costul muncii în funcție de ocupație și domeniul economic;
2) intențiile guvernului de perfecționare a sistemelor de salarizare în vederea motivării pentru productivitate și excelență profesională nu sunt fundamentate prin studii și cercetări de impact;
3) deficitul de viziuni privind implementarea funcției de distribuție echitabilă a valorii adăugate, între capital și salariați, creează impedimente, pentru asumarea de către instituțiile statului a unor politici și criterii fundamentate în definirea raportului de angajament față de salariați, corespunzător unui nivel relativ de retribuție satisfăcătoare;
4) evaluarea nivelului de asigurare a unui trai decent nu este cuantificat de guvern, iar evaluarea minimului de existență are lacune metodologice;
5) evaluările auditului privind reglementările legal-normative în domeniul salarizării denotă lipsa unei legături reale și vizibile între mărimile salariilor și performanțele înregistrate;
6) cadrul legal-normativ privind salarizarea funcționarilor publici are prevederi privind performanțele înregistrate de angajat, însă implementarea acestuia lasă loc de mai bine;
7) politicile publice de remunerare a muncii în instituțiile/entitățile publice nu se bazează pe criterii unice, iar dispersarea și necorelarea politicilor a dus la disfuncțiuni în nivelele de salarizare a angajaților de categorii similare în diferite entități publice.
Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 24 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu informarea semestrială. Hotărîrea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
