Interviu cu Marian Lupu, Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova pentru Almanah Politic – 2019

Marian Lupu: Vom munci astfel încât CCRM să fie un serviciu de inteligență financiară a Republicii Moldova

Dle Lupu, ce conţine raportul anual al CCRM, prezentat Parlamentului?

Raportul conţine rezultatele ciclului anual de audit (septembrie 2018 - septembrie 2019), al căror portofoliu a cuprins 62 de misiuni de audit, ceea ce, în medie, depăşeşte cu 36 la sută portofoliile ultimilor 3 ani consecutivi. Creşterea numărului misiunilor de audit şi entităţi verificate, se explică prin faptul punerii în aplicare a noii Legi cu privire la organizarea şi funcţionarea CCRM, elaborată în temeiul angajamentului prevăzut de art. 49 din Acordul de Asociere RM-UE, care a atras după sine noi abordări în activitatea noastră.

Ce arată rezultatele misiunilor de audit financiar?

Aceste rezultate nu sunt îmbucurătoare şi trebuie să pună în gardă managementul entităţilor publice de nivel central şi local, iar Guvernul, la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectelor de buget, trebuie să ia în calcul rezultatele auditului financiar, pentru a asigura o planificare mai riguroasă şi mai eficientă a resurselor Bugetului Public Naţional.

Putem menţiona aici prezenţa unor probleme sistemice şi inter-sistemice. Ponderea opiniilor calificate în proporţie de peste 50% reprezintă un indicator alarmant. Pentru comparaţie, de exemplu – în Suedia, Portugalia, Letonia, Franţa, Bulgaria – ponderea opiniilor calificate variază între 1-15%.

Situaţia solicită reacţii imediate din partea entităţilor publice în vederea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului şi asumarea răspunderii pentru gestiunea finanţelor şi proprietăţii publice, iar Guvernul urmează să revadă şi să dezvolte cadrul regulator în materie de evidenţă şi raportare în sectorul bugetar, precum să preia şi bunele practici ale statelor UE, de utilizare a rezultatelor auditului financiar, la determinarea politicilor, identificarea priorităţilor privind stabilirea alocaţiilor, subsidiilor şi investiţiilor.

De ce, totuşi, credeţi că se ajunge la astfel de rezultate? Aţi putea deschide parantezele, pornind de la constatările CCRM?

Noi menţionăm în raport că e vorba de disciplina precară, cunoaşterea insuficientă şi nerespectarea cadrului legal, lipsa de responsabilitate, atestate în managementul unor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Am fost identificate multiple probleme, nereguli şi disfuncţionalităţi sistemice, şi în special ne referim la domeniile de importanţă strategică, care necesită implicarea urgentă din partea conducătorilor entităţilor şi oficialilor cu dreptul de decizie.

Aş putea accentua aici unele dintre acestea şi anume:

• Achiziţiile publice, valoarea cărora a depăşit suma de 10,5 mlrd. lei, ceea ce constituie 6% din PIB şi aici, anume achiziţiile publice reprezintă un domeniu cu riscuri mari de fraudă şi de utilizare ineficientă a banilor publici. Cele mai mari provocări reprezintă planificarea defectuoasă şi ineficientă a achiziţiilor publice, cauzată de nerespectarea cadrului legal şi procedural, lipsa regulamentelor interne cu privire la procedurile specifice, incertitudinile privind divizarea sarcinilor şi conlucrarea deficitară între participanţii la proces.

• Patrimoniul public – an de an, scoatem în evidenţă acest capitol. Trendul negativ în gestionarea patrimoniului public creează premise pentru materializarea riscurilor de dezintegrare sau înstrăinare, precum şi de ratare a veniturilor la bugetele respective.

• O altă problemă care indică asupra unui deficit de preocupare din partea autorităţilor de toate nivelurile o constituie oportunitatea şi sustenabilitatea investiţiilor capitale – domeniu cu expuneri la risc extrem de ridicat. În anul 2018, gradul de executare a cheltuielilor destinate investiţiilor capitale a alcătuit numai 19% din suma totală aprobată în bugetul de stat şi doar 44,6% faţă de suma investiţiilor precizate.

• Lipsa unor strategii sectoriale TI care ar stabili viziunea unică de automatizare a proceselor de bază din domeniile sectorului public, racordate la Strategia naţională în domeniul TIC, afectează eficienţa şi eficacitatea utilizării resurselor financiare în domeniul TI, precum şi favorizează procesul „haotic” de automatizare a sectorului public.

Reforma Guvernului a adus la efecte pozitive pe mai multe planuri. Dar tot aici constatăm faptul că, prin extinderea domeniilor de activitate ale ministerelor, se cere şi o extindere a componentelor/subdiviziunilor responsabile de gestiunea finanţelor publice. Volumul alocaţiilor gestionate de ministerele nou-create a crescut substanţial, iar numărul de personal în unităţile financiar-contabile a fost redus semnificativ.

Ce alte tendinţe a depistat CCRM?

M-aş axa în special pe tendinţa ce ţine de promovarea răspunderii pentru buna guvernare şi de sporirea impactului activităţii de audit public extern. Constatăm că, după 15 ani de reformă în managementul finanţelor publice, conducătorii entităţilor publice mai puţin conştientizează obligaţia legală şi beneficiul instaurării unui sistem de control intern managerial. În acest sens, urmare a problemelor existente în domeniul responsabilizării managerilor instituţiilor publice, CCRM a înaintat Parlamentului, spre analiză şi aprobare, un şir de propuneri de modificări legislative, care le considerăm arhinecesare şi importante şi mizăm mult pe aprobarea acestora de către Legislativ.

Revenind la raport, aş vrea să vă întreb care au fost preocupările de bază ale CCRM în perioada de referinţă?

Desigur – activitatea de audit. Ne-am orientat prioritar acţiunile de audit public extern asupra realizării misiunilor obligatorii de audit financiar. Priorităţile s-au axat pe domeniile spre care sunt alocate cele mai mari bugete/alocări bugetare şi desigur domeniile cu cel mai mare impact social. În aspectul entităţilor auditate, reieşind din priorităţile stabilite, Curtea de Conturi şi-a concentrat activitatea în special la auditarea autorităţilor publice centrale şi a instituţiilor din subordinea acestora. Nu au lipsit autorităţile publice locale, întreprinderile de stat, municipale şi societăţile pe acţiuni, instituţiile publice, autorităţile publice autonome şi beneficiarii de fonduri publice şi externe.

Drept prioritate a fost şi asigurarea procesului de certificare a auditorilor, care reiese şi din cerinţa Legii 260, dar şi din asigurarea calităţii procesului de audit.

O altă prioritate a ţinut anume de managementul calităţii activităţii de audit, controlul şi asigurarea calităţii şi mă refer anume la managementul intern al instituţiei. Tot aici, drept prioritate aş menţiona extinderea şi consolidarea relaţiilor externe şi cooperării cu ISA din alte state şi, desigur, cu organizaţiile internaţionale şi regionale din domeniul auditului public extern.

Ce puteţi spune despre capacitatea CCRM de a face faţă sarcinilor ce au stat în faţa sa, în perioada de referinţă?

Începând cu anul 2018, activitatea Curţii de Conturi este exercitată în conformitate cu prevederile noii Legi privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, care, potrivit expertizei realizate de instituţii precum: SIGMA, Curtea Europeană de Conturi şi Comisia UE, corespunde în totalitate cerinţelor Standardelor Internaţionale de Audit INTOSAI şi bunelor practici din domeniul auditului public extern. Conform prevederilor noii legi, Curtea de Conturi şi-a orientat primordial eforturile asupra misiunilor de audit financiar. Astfel, au fost supuse acestui tip de audit, situaţiile financiare ale tuturor ministerelor, precum şi rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat, fiind exprimate opiniile de rigoare. De asemenea, activitatea de audit a vizat resursele publice alocate, în principal în domeniile ce ţin de susţinerea socială a populaţiei, inclusiv acordarea pensiilor, prevenirea şi controlul diabetului zaharat, declararea drepturilor salariale, funcţionalitatea sistemelor informaţionale etc.

Cu siguranţă putem menţiona că, CCRM a atins obiectivele cantitative şi calitative la nivel de audit public extern, programate pentru perioada respectivă şi a făcut faţă exigenţelor.

Cum vedeţi dezvoltarea CCRM în continuare?

Văd în continuare CCRM în statut de Curte de Conturi, aşa cum prevede Constituţia Republicii Moldova.

Totodată, este un proces continuu de evoluţie şi dezvoltare profesională internă, asigurarea calităţii procesului de audit şi impactul acestuia asupra eficienţei managementului resurselor publice din Republica Moldova, în conformitate cu nevoile societăţii şi cerinţele de dezvoltare a statului moldovenesc.

Suntem orientaţi spre sporirea eficienţei activităţii de audit, dezvoltarea şi întărirea capacităţii Curţii de Conturi şi îndeplinirea în mod eficient a rolului în cadrul administraţiei publice din Republica Moldova.

Ne vom axa în continuare pe promovarea gestiunii responsabile şi eficiente a finanţelor publice, implementarea reformelor în domeniul auditului public extern, evidenţierea progreselor şi înlăturarea impedimentelor, cu care se confruntă în activitatea sa Curtea de Conturi.

Ne dorim şi vom munci în sensul deplin astfel încât CCRM să fie un serviciu de inteligenţă financiară a Republicii Moldova.

Certificarea: instrument de fortificare și evaluare a competențelor profesionale ale personalului cu atribuții de audit public

(INTERVIU) MARIAN LUPU, PREȘEDINTELE CURȚII DE CONTURI: ÎN COMUNICAREA CU ENTITĂȚILE AUDITATE ÎNREGISTRĂM PROGRESE SUBSTANȚIALE