CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.JPG)
Curtea de Conturi a examinat la data de 26 iunie 2012 Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010 după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi unele instituţii din subordine.
La şedinţă au fost prezenţi Vasile Dragomir, vice-ministrul afacerilor interne, Mihail Harabajiu, şeful Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE), Eugen Duca, şeful secţiei finanţe a SPCSE, Marin Adam, directorul Agenţiei „Apele Moldovei", Vasile Pîntea, directorul general al Agenţiei Rezerve Materiale, Iurie Siloci, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Orhei, Ion Caraja, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Cahul, Ghenadie Barbu, şeful Statului major.
Misiunea de audit a avut drept scop examinarea corectitudinii şi veridicităţii rapoartelor financiare asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, întocmite de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi unele instituţii din subordine pe anul 2011. De asemenea, auditul a verificat, dacă utilizarea fondurilor publice şi operaţiunile financiare pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale sunt corecte şi conforme prevederilor legale.
Scopul specific al auditului a constat în aprecierea cadrului normativ-legislativ al sistemului Protecţiei Civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, respectarea acordurilor bilaterale şi internaţionale de colaborare în domeniul protecţiei civile la care Republica Moldova este parte, starea şi funcţionalitatea sistemului protecţiei civile în caz de eventuale situaţii excepţionale.
- Consideraţii de ordin general cu privire la situaţiile excepţionale
Republica Moldova este ţara în care pericolul potenţial de declanşare a calamităţilor naturale şi catastrofelor tehnogene este extrem de înalt. Ea este situată într-o zonă seismică, anual în munţii Vrancea din România fiind înregistrate până la 180 de cutremure de pământ. Alunecărilor de pământ sunt supuse 41% din localităţile republicii. 204 localităţi şi terenuri masive populate de 164,4 mii locuitori sunt supuse pericolului inundării în caz de accidente la nodurile hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, de asemenea şi la circa 4000 de bazine de apă. În ultimul deceniu în ţară se manifestă des seceta, cauzând pagube mari economiei naţionale (cele mai importante secete: anii 1994, 2000, 2007 şi 2012). În apropierea frontierelor Republicii Moldova se află 4 staţii atomice, ţara fiind la intersecţia mai multor drumuri pe care anual se transportă substanţe nocive. Aproximativ 500 mii oameni locuiesc în zona riscului de apariţie a posibilelor accidente la obiectele chimico-radioactive. Pe teritoriul republicii sunt amplasate 513 obiective, 151 dintre ele pot genera risc radiativ şi 362 - chimic.
În anul 2011 pe teritoriul Moldovei s-au produs 286 de situaţii excepţionale. Pagubele materiale totale în urma situaţiilor excepţionale în anul 2011 au constituit 255,2 mil. lei, fiind în scădere cu 122,6 mil.lei (48%) faţă de anul 2010.
- Organizarea Sistemului Protecţiei Civile
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE) constituie un sistem unic şi centralizat, care efectuează conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor.
Conducerea generală a Sistemului de Protecţie Civilă este exercitată de Guvern, care exercită funcţiile de conducere prin Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne şi prin alte autorităţi publice. În scopul îndeplinirii de către autorităţile publice a funcţiilor executive, a fost instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, al cărei preşedinte este prim-ministrul.
Conducerea Sistemului de Protecţie Civilă în raioane, oraşe, sectoare, şi în sate este exercitată de conducătorii administraţiei publice locale; în ministere, alte autorităţi administrative centrale, la unităţile economice - corespunzător miniştrii, şefii autorităţilor administrative centrale şi unităţilor economice.
SPCSE, în calitatea sa de executor de buget şi manager al instituţiei publice, are obligaţia să asigure utilizarea fondurilor publice cu respectarea principiilor de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate şi legalitate, pentru funcţionarea regulamentară a aparatului central al SPCSE şi instituţiilor din subordine, precum şi să administreze raţional patrimoniul de stat aflat în gestiune.
- Cadrul normativ-legislativ
Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele deficienţe, care influenţează asupra funcţionării eficiente a sistemului Protecţiei Civile în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi implementarea politicilor de stat în domeniu.
Nu este elaborat şi aprobat un act normativ, care să reglementeze expres „Sistemul unic de stat al protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale"; s-a stabilit necorelarea actelor legislative cu cele normative în domeniul suplinirii cu personal a instituţiilor protecţiei civile.
Conţine denaturări varianta originală a Planului protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale, care este documentul operativ de bază al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, ce ţine de numărul obiectivelor periculoase, formaţiunile, atribuţiile după intrarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în componenţa Ministerului Afacerilor Interne.
- Funcţionalitatea şi dotarea sistemului Protecţiei Civile al Republicii Moldova
Sistemul Protecţiei Civile în cadrul autorităţilor publice locale este pregătit cu rezerve şi nu face faţă cerinţelor în cazul declanşării unor situaţii excepţionale de proporţii; în majoritatea cazurilor nu au fost create rezerve de mijloace tehnico-materiale; nu este menţinut în stare de pregătire permanentă fondul de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului şi sistemele de înştiinţare şi comunicaţii; majoritatea autorităţilor administrativ-teritoriale nu au decis constituirea fondului de rezervă în volumul de 2% din cheltuielile bugetelor locale pentru utilizarea în cazul unor situaţii excepţionale.
Misiunea de audit a constatat, că din 18 raioane şi 2 municipii verificate, calificativul "Pregătit pentru acţiuni în situaţii excepţionale" au primit 2 administraţii publice, sau 10%; calificativul "Nepregătit" o administraţie publică, sau 5% şi 17 administraţii publice - calificativul "Parţial pregătit" (75%), fapt ce invocă riscuri majore în cazul unor situaţii excepţionale.
Contrar prevederilor art.16 şi art.26 din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994, autorităţile administraţiei publice locale nu au creat rezerve de mijloace tehnico-materiale, medicamente şi alte mijloace necesare pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii funcţionării unităţilor economice, nu menţin în stare de pregătire permanentă fondul necesar de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului, precum şi sistemele de comandă, înştiinţare şi comunicaţii.
- Crearea rezervelor materiale de stat în cazul unor situaţii excepţionale
Agenţia Rezerve Materiale ca o autoritate administrativă centrală care activează în subordinea Guvernului, are ca obiectiv: realizarea politicilor statului în domeniul rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, create în scopul de a interveni operativ pentru apărarea ţării, protecţia populaţiei şi a economiei în situaţii excepţionale. Întru realizarea sarcinilor sale, în anul 2011 Agenţiei i-au fost aprobate şi precizate mijloace financiare în sumă de 40,6 mil.lei, inclusiv pentru completarea rezervelor de stat în sumă de 30,6 mil. lei.
Rezerva de stat nu este completată în volumul necesar; numai 33,9% din alocaţiile Agenţiei Rezerve Materiale au fost direcţionate la achiziţionarea unor bunuri în rezerva de stat, restul 66,1% au fost cheltuite pentru recepţia şi păstrarea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare; nu sunt recuperate datoriile debitoare pentru bunurile eliberate din rezerva de stat.
- Dotarea subdiviziunilor SPCSE cu tehnică şi utilaj special
Auditul a constatat, că din necesarul de 233 de autocisterne la intervenţii la incendii în dotare se află 152 (65,2%), iar 80% din numărul total de autospeciale sunt într-o stare avansată de uzură şi au depăşit termenul de exploatare cu 15-20 ani. La nivel de 37% constituie dotarea cu autoscări de intervenţie la incendii pentru blocurile cu multe etaje; 31% - dotarea cu automobile de descarcerare; 44% dotarea cu tehnică inginerească (tractoare, buldozere, gredere, excavatoare), etc.
Potrivit concluziilor echipei de audit, se denotă majorarea razei de intervenţie la incendii de la 3 km (conform normativelor) la 10-15 km în localităţile urbane şi 40-50 km în localităţile rurale, fapt ce generează sosirea întîrziată a salvatorilor şi pompierilor. Cel mai afectat de la producerea incendiilor este sectorul locativ (75%), dintre care în mediul rural 60 la sută, şi respectiv în mediul urban 40%.
Nu a fost executat şi finanţat Planul pentru anii 2007-2011 de înzestrare cu tehnică şi utilaj modern de apărare împotriva incendiilor în valoare de 59,3 mil.lei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.67 din 23.01.2007, precum şi crearea, conform Hotărârii Guvernului nr.1169 din 22.10.2004, a Sistemului informaţional geografic al SPCSE cu valoarea de deviz de 1 mil. lei, necesar în activitatea de prognozare a situaţiilor excepţionale şi de lichidare a consecinţelor acestora.
- Starea edificiilor de protecţie
84,6% din Fondul edificiilor de protecţie nu este pregătit pentru adăpostirea persoanelor în cazul unor situaţii excepţionale de proporţii, numai 15,4% din edificiile de protecţie corespund normelor tehnice, asigurând, în cazul unor situaţii excepţionale, adăpostirea pentru cel mult 1% din populaţie.
În cadrul auditului s-a constat că la 31.12.2011 în Republica Moldova se numărau 434 edificii de protecţie cu o capacitate totală de 136,4 mii de persoane, inclusiv 174 edificii fiind nepregătite, 193 edificii - parţial pregătite. Auditul constată întreţinerea nesatisfăcătoare a edificiilor de protecţie, multe din ele sunt inundate, sistemele de asigurare cu energie electrică, termică, apă şi ventilare, uşile sunt deteriorate De asemenea lipsesc ori sunt învechite măştile antigaz, costumele de protecţie şi alt echipament întru asigurarea populaţiei de la acţiunea substanţelor radioactive şi a substanţelor toxice.
- Sistemului automatizat de înştiinţare centralizată
Un component esenţial al Sistemului automatizat de înştiinţare centralizată sunt sirenele electrice. La momentul creării sistemului în republică erau 1295 sirene aflate în gestiunea administraţiei publice, din care 565 conectate în mod centralizat. În prezent s-au păstrat doar 267 sirene sau 20,6% din totalul lor, inclusiv 113 sirene în mun. Chişinău. Din lipsa de mijloace financiare SPCSE achită doar cheltuielile pentru deservirea Sistemelor automatizate de înştiinţare centralizată din mun. Chişinău.
- Protecţia contra inundaţiilor
În rezultatul revărsării rîurilor Nistru şi Prut şi declanşării inundaţiilor din luna iulie anul 2010 au fost afectate 9 raioane în care au suferit 38 localităţi, pagubele materiale constituind 84,1 mil. lei.
Funcţiile de menţinere a regimului hidrologic al cursurilor de apă, exploatare a construcţiilor hidrotehnice, inclusiv a digurilor de protecţie, a barajelor şi construcţiilor de reglare, protecţie a localităţilor şi a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor, revin Agenţiei "Apele Moldovei" a Ministerului Mediului.
Nu au fost executate prevederile Hotărârii Guvernului nr.1030 din 13.10.2000, prin care a fost aprobată Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor. Această schemă prevedea elaborarea în perioada anilor 2000-2005 a unor măsuri tehnico-inginereşti generale de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, determinarea costului şi finanţarea lor, precum şi elaborarea conceptului de risc cu cel mai înalt grad al fenomenelor negative (catastrofelor). Hotărârea respectivă a fost adoptată după viiturile catastrofale din anii 1991, 1993 şi 1994, care au adus un prejudiciu economiei de 1,7 miliarde lei.
Lungimea totală a digurilor de protecţie pe râurile Nistru, Prut şi râurile mici constituie 1014 km, protejând circa 95 mii hа şi 93 de localităţi, cu o populaţie de peste 250 mii de persoane. Auditul menţionează starea deplorabilă a digurilor de protecţie, nereparate în ultimii 10-15 ani din insuficienţă de mijloace. În gestiunea Agenţiei"Apele Moldovei" se află 785,1 km de diguri de protecţie din care numai 25,5% (200 km) deţin paşapoarte tehnice.
Până în prezent n-a fost elaborată Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor; n-au fost întocmite planurile armonizate de management al riscului la inundaţii conform acordului bilateral semnat cu România.
- Nereguli la capitolul achiziţii publice
În anul 2011, pentru necesităţile SPCSE, din contul mijloacelor alocate la componenta de bază şi componenta mijloace speciale, au fost încheiate 123 contracte de achiziţii în sumă de 23,1 mil.lei.
Managementul achiziţiilor publice în cadrul SPCSE şi unele instituţii din subordine este afectat de nereguli, care au impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate. Volumul achiziţiilor la care au fost stabilite nereguli constituie 19,8 mil.lei.
Pentru asigurarea tehnico-materială a Unităţii de pompieri şi salvatori "Gurguleşti"' SPCSE a procurat două şalupe fluviale în sumă de 15,3 mil. lei, de intervenţie la incendiu şi de intervenţie la scurgerile de produse petroliere, care au fost transmise la bilanţul Direcţiei Situaţii Excepţionale Cahul. S-a constatat predarea şalupelor fără echipamentul scafandrier specificat în contract. Concomitent, în statele DSE Cahul nu este prevăzut personal de navigaţie autorizat pentru şalupele fluviale de intervenţie în caz de apariţie a unor situaţii excepţionale, acestea staţionând pe râul Prut fără servant de luptă de 3 ani şi 6 luni, uzura lor constituind 6,1mil.lei (40%).
- Neînregistrarea patrimoniului public
SPCSE şi unele instituţii din subordine nu au asigurat delimitarea, evaluarea şi înregistrarea regulamentară a terenurilor cu suprafaţa de 62 ha, a 104 de imobile cu valoarea de 85,2 mil.lei, precum şi a drepturilor asupra lor la organele cadastrale teritoriale şi în evidenţa contabilă, nefiind raportate situaţiile patrimoniale reale, ceea ce poate afecta integritatea patrimoniului.
Valoarea patrimoniului public, aflat în administrare, faţă de cel reflectat în darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, a fost diminuat cu 15,9 mil.lei, iar unele bunuri imobile înregistrate în evidenţa contabilă se află în proces avansat de deteriorare (227,2 mii lei).
În urma observaţiilor directe auditorii au stabilit, că 4 bunuri imobile, înregistrate în evidenţa contabilă la DSE Orhei, în valoare de 227,2 mii lei, amplasate în or. Orhei pe str. Vasile Lupu, 47, nu sunt utilizate şi se află în proces de deteriorare avansată.
Reieşind din constatările efectuate privind pagubele materiale şi pierderile umane cauzate de situaţiile excepţionale, dotarea tehnico-materială a SPCSE şi starea protecţiei civile în organele administraţiei publice centrale şi locale, se constată că sistemul Protecţiei Civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale al Republicii Moldova este funcţional cu rezerve şi necesită a fi perfecţionat. Totodată, sistemul actual al Protecţiei Civile al Republicii Moldova în aspectul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale nu este structurat, finanţat, şi dotat tehnico-material conform normelor stabilite de Guvern, fapt ce creează impedimente în implementarea politicilor de stat în domeniu.
Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
