Actualizat: Duminică, 28 Aprilie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Serviciul Fiscal de Stat în vizorul Curţii de Conturi

  • 09.08.2012
  • 650

Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 a fost examinat de către Curtea de Conturi în cadrul şedinţei plenare din 9 august 2012.

La şedinţă au fost prezenţi Victor Barbăneagră, vice-ministrul finanţelor, Gheorghe Cojocari, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Maia Tverdohleb, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ludmila Botnari, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Chişinău, Bladimir Babei, şeful adjunct al IFS Teleneşti, Vera Ghimişli, şeful IFS Basarabeasca, Lidia Ardeleanu, şeful adjunct al IFS Bălţi, Iurii Şaramet, şeful IFS Floreşti, Alexandru Ciuflic, şeful IFS Anenii Noi, Ion Moraru, şeful IFS Soroca, Ion Stratuale, şeful adjunct al IFS Ocniţa.

În cadrul misiunii auditului s-a evaluat modul de administrare a veniturilor fiscale, a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor privind veniturile acumulate. De asemenea, au fost supuse evaluării legalitatea şi regularitatea administrării veniturilor fiscale, nivelul de organizare şi verificare a evidenţei încasărilor la Bugetul Public Naţional (BPN) şi conformarea benevolă la disciplina fiscală a unor contribuabili. Auditul a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFS mun. Chişinău, IFS Bălţi, IFS Anenii Noi, IFS Basarabeasca, IFS Soroca, IFS Ocniţa, IFS Floreşti, IFS Teleneşti), care administrează 77,2% (12293,3 mil. lei) din totalul de 15929,8 mil. lei venituri administrate.

Cadrul instituţional al sistemului Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este reprezentat prin: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor, Inspectoratele fiscale de stat teritoriale, aflate în subordinea IFPS. Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a activităţii IFPS, fără ingerinţe în activitatea lui şi a Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.

Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a obligaţiilor fiscale. Obiectivele principale ale organelor Serviciului Fiscal de Stat au menirea asigurării echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, extinderii în continuare a bazei impozabile.

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 au relevat carenţe în procesul administrării obligaţiilor fiscale, iregularităţi la încasarea veniturilor, divergenţe a datelor privind evidenţa contribuabililor şi a obligaţiunilor fiscale ale acestora, neajunsuri în activitatea anti-evaziune şi anti-fraudă, inacţiuni în asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale, precum şi la exercitarea controlului fiscal, administrarea TVA etc.

  • Conformitatea evidenţei contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale

Conform datelor IFPS, la 31.12.2011, au fost înregistraţi în Registrul fiscal 690948 contribuabili, numărul acestora fiind în creştere cu 4857 faţă de anul 2010. Din totalul contribuabililor, cea mai mare pondere revine gospodăriilor ţărăneşti - în număr de 524066, urmată de societăţile cu răspundere limitată - 73523 şi întreprinderile individuale - 60805.

Deşi, începând cu anul 2009, numărul contribuabililor care au avut obligaţia de a prezenta darea de seamă este în creştere, gradul de prezentare a declaraţiilor fiscale privind impozitul pe venit s-a redus în anul 2011 cu 4,3%. Potrivit datelor IFPS, la 31.12.2011 ca subiecţi al impunerii cu TVA au fost înregistraţi 22240 de contribuabili.

În anul 2011, din Registrul fiscal au fost radiaţi 3723 contribuabili. Analiza şi verificările efectuate au constatat că unele inspectorate au comis abateri de la normele stabilite pentru radierea codurilor fiscale. Astfel, IFS Soroca a admis nereguli la radierea din Registrul fiscal, iar IFS Teleneşti a radiat unele întreprinderi individuale fără iniţierea controlului fiscal în legătură cu lichidarea.

Auditul denotă rezerve la conformitatea ţinerii Registrului fiscal, evidenţei obligaţiilor fiscale, înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA, radierii contribuabililor din Registrul fiscal şi anulării înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA. Astfel, unele IFS teritoriale n-au asigurat înregistrarea integrală a tuturor contribuabililor, fiind constatate diferenţe între datele Registrului fiscal cu datele altor instituţii deţinătoare de informaţia respectivă. Se constată o indisciplină la capitolul prezentării dărilor de seamă fiscale, la înregistrarea şi anularea subiecţilor impunerii cu TVA. Această situaţie este cauzată de faptul, că organele SFS n-au dispus de modalităţi şi proceduri prescrise interne stabilite pentru aplicarea conformă a prevederilor Codului fiscal şi stabilirea conlucrării rezultative cu instituţiile deţinătoare de informaţii aferente realizării administrării fiscale, în special cu administraţia autorităţilor publice locale (AAPL).

Ca rezultat al neaplicării tuturor pârghiilor legale, nu în toate cazurile s-a aplicat sancţionarea contribuabililor pentru neprezentarea declaraţiilor privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, neprezentarea în termeni legali a dărilor de seamă privind calcularea şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Totodată, pentru neprezentarea declaraţiilor privind impozitul pe venit (prevăzută la cota zero) pentru anul 2011, sancţionarea agenţilor economici nu a fost aplicată.

  • Regularitatea încasării, administrării şi gestionării veniturilor publice

În anul 2011, prin intermediul organelor fiscale, au fost colectate venituri la BPN în sumă totală de 15929,8 mil. lei sau 62,2% din totalul veniturilor (25600 mil. lei). Veniturile acumulate de organele fiscale în BPN au înregistrat în valoare nominală o creştere, pe când, raportate faţă de PIB, au înregistrat un nivel de 19,39%, faţă de 20,6% în anul 2010. Totodată, se atestă scăderea ponderii veniturilor fiscale administrate de SFS în totalul veniturilor BPN, inclusiv a unor tipuri de venituri în aspectul clasificaţiei bugetare (în special TVA).

Un factor care a cauzat diminuarea încasărilor TVA ţine de majorarea volumului de mărfuri realizate pentru care se aplică cota redusă sau cota zero. Analiza denotă că diminuarea ponderii încasărilor TVA în PIB se datorează, pe de o parte, micşorării vânzărilor supuse impozitării la cota standard de 20% şi, pe de altă parte, majorării vânzărilor impozitate la cota redusă în mărime de 8% (în special, produsele agricole), precum şi celor la cota zero şi scutite.

În aspectul componentelor BPN, în anul 2011 volumul încasării veniturilor a constituit, în general, circa 201 mil. lei, (gradul de executare a variat de la 96,1% (FAOAM) până la 100,1% (BASS), în rezultat, nefiind executate venituri în sumă de 209 mil. lei şi supra executate în sumă de 8,1 mil.lei, faţă de sumele neîncasate în 2009 - 58,8 mil. lei, 2010 - 12,8 mil. lei, şi supra încasate în 2009 - 151,6 mil. lei şi, respectiv, 2010 - 102,5 mil.lei).

  • Activităţile anti-evaziune şi anti-fraudă

În cadrul IFPS a fost instituită (în anul 2007) Direcţia anti-fraudă (DAF) pentru analiza si verificarea cazurilor de încălcare fiscală care depăşesc 500 mii lei, precum şi pentru analiza riscurilor de fraudă. În anul 2011, DAF în scopul verificării modului în care contribuabilii respectă legislaţia fiscală a efectuat 172 controale fiscale. De asemenea, pe parcursul anului, DAF a primit din structurile teritoriale dosare privind efectuarea estimărilor indirecte la 35 contribuabili.

Activităţile exercitate în vederea combaterii faptelor de evaziune şi fraudă nu au fost suficiente în minimizarea fenomenului propriu-zis şi extinderea bazei impozabile, fapt condiţionat şi de conlucrarea ineficientă interdepartamentală a organelor de competenţă, precum şi de lipsa cadrului legislativ relevant care ar înlătura carenţele ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului ,,firme fantome", ceea ce face persistentă în continuare prejudicierea bugetului, estimată de organele SFS în anul 2011 de circa 287,2 mil. lei. În contextul expus, se denotă şi necesitatea reglementării/întreprinderii măsurilor privind excluderea de la decontări cu bugetul a sumei TVA atribuită neîntemeiat în baza facturilor fiscale eliberate de subiecţii anulaţi ca plătitori TVA şi/sau incluşi în lista ,,firmelor fantome".

Auditele precedente ale Curţii de Conturi au recomandat IFPS şi Ministerului Finanţelor, să înainteze Guvernului propuneri pentru o iniţiativă legislativă în vederea înlăturării carenţelor ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului ,,firme fantome", acestea rămânând neexecutate. Astfel, conform datelor sistemului de evidenţă informaţională a IFPS se relevă că începând cu anul 2003 lista ,,firmelor-fantome" include 1320 agenţi economici.

Pe parcursul anului 2011, de către organele cu atribuţii de administrare fiscală au fost identificate şi incluse în lista respectivă încă 36 ,,firme fantome". Majoritatea ,,firmelor-fantome" sunt înregistrate de IFS pe mun. Chişinău - 86,11%, iar de IFS teritoriale - 13,89%. Calculul estimativ al obligaţiei fiscale a celor 36 ,,firme-fantome" determinat de către SFS prin metode şi surse indirecte în anul 2011 constituie 287,2 mil. lei.

  • Activitatea posturilor fiscale

Pe parcursul anului 2011, prin ordinele IFPS au fost instituite 1312 posturi fiscale, dintre care 56 staţionare şi 1256 mobile fiind în creştere cu 846 faţă de 2010. Prezenţa cazurilor de activitate neadecvată a posturilor fiscale, lipsa sau aplicarea tardivă a acţiunilor şi pârghiilor întru contracararea şi identificarea rezultativă a riscurilor de eliminare a indicilor de evaziune fiscală, neurmărirea situaţiilor ce prezintă risc de evaziune fiscală la achiziţionarea producţiei agricole, fapte ce de asemenea prezintă un impediment în administrarea conformă a veniturilor fiscale şi regularitatea încasării acestora.

  • Alte probleme

Managementul neadecvat stabilit la unele IFS teritoriale a generat un nivel ridicat al restanţelor fiscale faţă de BPN. Creşterea acestuia semnifică lipsa de control si promptitudine în procedurile de executare silită.

Neidentificarea şi nesuspendarea în unele cazuri a conturilor bancare a contribuabililor care înregistrează livrări după anularea înregistrării ca subiect al impunerii cu TVA, auditul identificând 26 de agenţi economici plătitori ai acestei taxe care au majorat neîntemeiat TVA destinată trecerii în cont cu 9325,6 mii lei.

Ineficienţa activităţii unor posturi fiscale în vederea monitorizării livrărilor şi procurărilor, auditul stabilind 25 cazuri când în rapoartele de funcţionare a postului fiscal nu s-au reflectat livrările şi procurările care de facto au constituit 63,5 mil.lei şi, respectiv, 89,9 mil.lei. Totodată, administrarea neconformă a obligaţiilor fiscale a condiţionat doar într-un caz unui agent economic ridicarea în numerar de pe contul bancar a sumei de 10208,5 mii lei.

Creşterea nivelului restanţelor fiscale cu 101,3 mil.lei sau cu 8,8% faţă de anul precedent, la situaţia de 31.12.2011 constituind suma de 1247,1 mil.lei. Totodată, nivelul redus de încasare a plăţilor calculate suplimentar în rezultatul controalelor efectuate au cauzat neîncasări de 347,1 mil.lei, inclusiv sancţiuni în sumă de 179,8 mil.lei.

Managementul neadecvat în administrarea procesului de insolvabilitate, calculele curente la plata impozitelor fiind în creştere cu 12,8 mil.lei faţă de datoriile istorice de 15,3 mil.lei, din care achitate la buget doar 1,6 mil.lei. De asemenea, includerea TVA la livrările şi procurările proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în sumă de 25,8 mil.lei şi, respectiv, 20,3 mil.lei au condiţionat majorarea cu această sumă trecerea în cont la unii agenţi economici, precum şi datoria sa faţă de buget la TVA.

Aplicarea insuficientă de către unele structuri teritoriale a măsurilor de administrare fiscală şi nivelul redus a acţiunilor întreprinse de către unele structuri subordonate SFS în activitatea de executare silită a condiţionat atribuirea unor restanţe la categoria de restanţe nerecuperabile, care au constituit 331,4 mil.lei.

Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY