„Mulți dintre cei verificați de Curtea de Conturi ar fi trebuit să ajungă în pușcărie”

Președintele Curții de Conturi (CCRM), Serafim Urechean, dezvăluie într-un interviu pentru portalul Moldova Curată care sunt instituțiile de stat cu cele mai grave probleme de corupție, cine și cum încearcă să influențeze activitatea singurei instituții de audit de stat din R. Moldova și cum s-a răzbunat Urechean pe angajații CCRM din cauza cărora s-a ales cu dosarul ambulanțelor.

- Dle Urechean, care, din punctul dvs. de vedere, sunt instituțiile cu cele mai grave probleme la capitolul gestionării banilor publici?

Instituțiile cu cele mai grave abateri sunt cele din complexul energetic, aviația civilă, toate cele șase instituții din complexul aeronautic, „Moldtelecom", „Banca de Economii" (BEM), „Căile Ferate". Noi am semnalizat aceste lucruri încă în 2011-2012, când am efectuat auditul la aceste instituții. BEM chiar ne-a acționat în judecată, dar am câștigat procesul. Acolo am depistat un caz de spălare de bani de proporții. Numai la capitolul de luare în arendă a sediilor am depistat încălcări de circa 50 de milioane de lei. Am ajuns să importăm servicii de închiriere a sediului central al băncii de la firme din Cipru. Mari încălcări sunt și în complexul aeronautic, dar și la „Moldtelecom", mai ales la procurările publice ale utilajului, cu abateri de proporții de la legislație. Este procurat utilaj de milioane de euro fără documentație tehnică, chiar dacă acest utilaj trebuie să asigure securitatea zborurilor. Sunt foarte mari abateri și în administrația publică locală. Aceste încălcări sunt sistemice, mai ales la achizițiile publice, la folosirea banului public, subvențiile care vin de la bugetul național. Din păcate, însă, recomandările noastre sunt de multe ori ignorate.

- Ați expediat sute de demersuri către Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura Generală, pentru inițierea unor dosare penale pe baza încălcărilor depistate. Cât de cooperante sunt aceste instituții?

Cea mai mare problemă cu care se confruntă CCRM este lipsa unei cooperări cu organele de drept din R. Moldova. Sigur că aceste instituții, atunci când le punem la dispoziție materialele din controalele efectuate, nu sunt atât de cointeresate să investigheze aceste cazuri. Ele necesită forță, competență. Este mult mai ușor să răspunzi că nu s-a depistat o încălcare și astfel să rezolvi problema. Dar în anumite cazuri importante, cum a fost cel de la „Calea Ferată" legat de construcția tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești, a fost intentat un dosar penal. Există cauze penale și în privința încălcărilor depistate în domeniul aeronautic. Sunt mai multe dosare penale intentate pe materialele Curții de Conturi. Problema cea mare este însă că nu există un proces final de monitorizare a hotărârilor Curții de Conturi. Anterior, R. Moldova și-a luat angajamentul să delege anumite drepturi Curții de Conturi pentru ca aceasta să aibă pârghii de influență asupra instituțiilor care nu respectă hotărârile CCRM. Există o inițiativă legislativă în Parlament care prevede amendarea Codului Penal și a Codului de procedură administrativă pentru stabilirea unor sancțiuni pentru nerespectarea hotărârilor Curții. Deocamdată, însă, Parlamentul nu se grăbește să voteze aceste modificări.

- Raportul de audit efectuat la „Moldtelecom" se referă la mai multe încălcări depistate la această instituție. Totuși, nu am auzit despre inițierea unui dosar penal la Procuratura Generală sau CNA pe aceste cazuri.

Unele instituții au o mare influență asupra organelor de drept, administrative, politice.

- S-a încercat vreodată să se facă trafic de influență asupra Curții de Conturi?

De când activez eu la CCRM, nu s-a încercat niciodată să se facă presiuni asupra activității Curții de către factori politici. Cred că nici nu va îndrăzni nimeni, pentru că depinde și de cel care este șef al instituției. În trecut, spre regret, Curtea de Conturi a fost folosită ca o bâtă politică de către unele forțe politice din R. Moldova. Atunci, prin intermediul CCRM, se mai falsificau unele materiale și se intentau dosare penale. Prin aceasta am trecut și eu pe când eram primar al mun. Chișinău. Când am întrebat unul dintre foștii președinți ai CCRM de unde a venit comanda, a arătat spre pod.

- Vi s-a întâmplat să vi se ceară să faceți controale la comandă la unele instituții?

Știți, discuții la fiebințeală sunt. Sunt solicitări și din partea unor deputați, și de la cetățeni, dar noi activăm în baza unei legi care prevede că au dreptul de a face solicitări de audit doar fracțiunile parlamentare. Luăm în calcul și semnalele care vin de la cetățeni, iar în cadrul auditului atragem atenția la lucrurile care ne-au fost semnalate.

- Se vorbea la un moment dat că fosta șefă de la Curtea de Conturi, Ala Popescu, cenzura rapoartele de audit. Ați depistat astfel de cazuri?

Nu am făcut revizie în hotărârile Curții de Conturi adoptate înainte de venirea mea. Totuși, nu ține de competența președintelui adoptarea rapoartelor Curții. E o decizie colectivă. Dar, am spus anterior că, spre regret, Curtea de Conturi a fost folosită ca instrument de răfuială politică, de stoarcere a banilor de la unii agenți economici. Așa se explică mai multe acte de binefacere făcute de „Moldtelecom" și BEM, cu alocarea a câte 30 de milioane de lei. Aceste acte de binefacere au dus într-o anumită măsură la situația actuală de la aceste instituții.

- Dacă s-ar ține cont de rapoartele Curții de Coturi, câți funcționari și demnitari ar trebui să-și piardă locul de muncă?

Cred că mulți dintre ei chiar ar fi trebuit să ajungă în pușcărie.

- Faptul că membrii CCRM sunt numiți pe criterii politice vi se pare corect?

Discuțiile despre numirea pe criterii politice sunt sterile în R. Moldova. Putem pune ștampila aceasta oricui. Iată eu sunt numit pe criterii politice, puteți să-mi puneți ștampila că sunt al unuia sau altuia?

Spre regret, pentru a avea votul majoritar în Parlament, au fost partajate și funcțiile de membri ai CCRM. Iată, tovarășul Șoitu îl reprezintă pe Mihai Ghimpu. Totuși, modul colectiv de luare a deciziilor în cadrul CCRM nu permite influențarea politică a instituției.

- În baza unui raport al CCRM, v-ați ales acum câțiva ani cu un dosar penal. Nu ați avut tentația de a vă răzbuna pe angajații Curții care au întocmit acel raport?

Chiar dacă am avut de suferit de pe urma acestei Curți de Conturi, nu am venit să mă răzbun. Nu am demis pe nimeni de când am venit. Nici nu le-am adus aminte celor care au întocmit raportul de control de la primărie în baza căruia mi-a fost deschis „dosarul ambulanțelor". Am spus că vin aici să fac această Curte transparentă. Îmi pare că am reușit să schimb viziunea populației despre Curtea de Conturi prin faptul că am insistat să fie transmise live ședințele CCRM. În urma mea vreau să las o structură eficientă, nesubordonată politicului și incoruptibilă. Curtea de Conturi trebuie să devină un adevărat câine de pază al visteriei statului.

- Nu vi s-a făcut dor de activitatea politică?

Nu pot spune că sunt o figură total apolitică. E adevărat că nu fac parte din niciun partid și nici nu prea am de gând, dar nu pot să spun nici că sunt atât de distanțat. Urechean a rămas un formator de opinii. Eu și acum mă expun referitor la situația economico-financiară a statului prin prisma gestionării banilor publici. Cât privește viața politică, nu pot spune că sunt nostalgic. Situația din Chișinău mă doare și nu exclud că aș putea candida la funcția de primar al capitalei, dar în calitate de candidat independent. Nu exclud că aș putea reveni în politică.

- Nu regretați destrămarea Alianței „Moldova Noastră"?

Alianța „Moldova Noastră" (AMN) a fost una dintre cele mai bine structurate formațiuni politice. A fost o formațiune foarte puternică, datorită ei am câștigat în 2003 capitala, iar apoi am avut 34 de mandate în Parlament în 2005. În 2007 i-am luat lui Voronin 21 de raioane din 32. Sunt conștient că, întotdeauna când înregistrezi succese, îți creezi și dușmani politici. Cred că cei mai aprigi oponenți politici au fost cei din preajmă și din interior care au fost cumpărați pe bani. S-a investit foarte mult în distrugerea AMN. Investițiile au venit din partea unor forțe care acum se află în Parlament. Unii foști colegi se plângeau că sunt marginalizați în cadrul AMN. Nu știu despre ce marginalizare vorbeau ei când i-am făcut miniștri. Le-am dorit succese, dar nu cred că vor înregistra.

Serafim URECHEAN: „La Ungheni, proprietatea de stat nu are nici tată, nici mamă”

Podcastul „În esență...” | Cum se cheltuiesc banii publici în R. Moldova